Ion Aldea & DoinaTeodorovici
Istoria e cartea de capatai a unei natiuni

 

Actorul Ovidiu Iuliu Moldovan
     media: 5.00 din 17 voturi

Actorul Ovidiu Iuliu Moldovan a încetat din viaţă
Vineri 14 martie 2008, 01:13
Actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, în vârstă de 66 de ani, a murit miercuri seară la Spitalul Universitar din Bucureşti, în urma unui stop cardio-respirator , a declarat directorul instituţiei medicale, Gheorghe Iană.Actorul fusese internat la secţia de gastro-enterologie a spitalului în urmă cu câteva zile, din cauza unei "suferinţe hepatice cronice", a precizat Iană. Ovidiu Iuliu Moldovan s-a născut la 1 ianuarie 1942 la Sarmaşu, în judeţul Cluj, şi a absolvit în 1964 cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesorilor Pop Marţian şi Octavian Cotescu .Moldovan a avut numeroase roluri în teatru şi în film, a realizat peste 80 de emisiuni de poezie şi a avut peste 60 de roluri în piese de teatru radiofonic. Din 1970, actorul a jucat pe scena Teatrului Naţional Bucureşti în peste 15 roluri din spectacole regizate, printre alţii, de Andrei Şerban, Gelu Colceag sau Victor Ioan Frunză. Ovidiu Iuliu Moldovan a avut şi roluri în filme ca "Profetul, aurul şi ardelenii", în regia lui Dan Piţa, sau "Craii de Curtea Veche" de Mircea Veroiu.
Puteti citi despre Ovidiu Iuliu Moldovan aici >>>
Personajul John Brad din seria „Profetul, aurul şi ardelenii“, „Artista, aurul şi ardelenii“ şi „Pruncul, petrolul şi ardelenii“, este cel care a imprimat imaginea actorului în memoria publicului de toate vârstele. După sfârşitul filmărilor la „Craii de curte veche“ în ‘97, Ovidiu Iuliu Moldovan renunţă la cariera cinematografică şi, în prezent, este actor al Teatrului Naţional Bucureşti. În anul 2004, efortul depus în slujba cinematografiei i-a fost răsplătit cu Premiul Uniter pentru întreaga carieră. De peste opt ani, Moldovan ne încântă cu felul său unic de a recita din Eminescu, alături de Valeria Seciu, în spectacole susţinute în toată ţara. În „Celalalt Cioran“, un montaj după „Caietele“ lui Emil Cioran care a avut premiera în 2002, Ovidiu Iuliu Moldovan interpretează un rol complex. Cioran este un personaj catalogat drept ursuz, supărăcios, un ins aflat pe culmile disperării, un personaj căruia „îi curgea noaptea prin vine“ şi care a susţinut în permanenţă că detestă viaţa. Pe acest Cioran îl însufleşte Ovidiu Iuliu Moldovan şi, atât de convingător o face, încât uiţi cine e geniul. Cioran sau Moldovan...


Amza Pellea - Nemuritorul Mihai Viteazul
     media: 5.00 din 23 voturi

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 - d. 12 decembrie 1983)
A fost unul dintre cei mai importanţi actori români, distingându-se atât în teatru cât şi în film.
S-a născut la Băileşti, într-o familie de ţărani olteni. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. A fost profesor la IATC.
A fost creatorul lui Nea Mărin, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i–a relevat atât de bine disponibilităţile pentru comedie, Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât şi personaje contemporane (Ailinicii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar şi personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horaţiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).
Rămas probabil in constiinta publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul si prin Nea Marin, reuseste in Atunci i-am condamnat pe toti la moarte sa atinga ambele personaje. Umilul,si cateodata veselul Ipu recapata , in finalul filmului, figura dârza si tragica a soldatului taran din primul razboi.
A câstigat in 1977 premiul de interpretare masculina, cel mai bun actor , la Festivalul International de Film de la Moscova , pentru rolul sau exceptional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alaturi de Gheorghe Dinica si Ernest Maftei, intr-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu dupa "Velerim si Veler Doamne" de Victor Ion Popa.
A decedat in conditii nici astazi pe deplin cunoscute, la varsta de 52 de ani. Unele surse afirma ca marele actor ar fi decedat din cauza cancerului pulmonar, provocat de fumat iar altele sustin ca ar fi fost ucis de Securitate deoarece, in schechurile sale, ironiza regimul comunist .

Site despre Amza Pellea >>>>


Ernest Maftei
     media: 5.00 din 24 voturi

„În lutul greu din care am plecat / Am frãmântat simtire. / Din urã am clãdit iubire. / Între seninul din Înalt / Si jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câstigat. / Mi-e barba albã, încâlcitã, roasã. / Pãrinte, o sã vin curând acasã”.

Astazi, joi 19.10.2006, la orele 05,oo, a incetat din viata, dupa o grea suferinta, camaradul nostru, „BadiaErnest Maftei, fost detinut politic , membru al Partidului „PENTRU PATRIE”. Badia s-a nascut la 6 martie 1920 în comuna Prajesti, langa Bacau. La Scoala Normala din Bacau a debutat cu versuri in revista Liliacul, editata impreuna cu patru colegi.Tot aici intra in Fratia de Cruce, organizatie anticomunista a tineretului national-crestin al carei lider devine. Avea 17 ani. In 1937 participa la tabara FDC de la Carmen Sylva (azi Eforie Sud). In 1938, este arestat de autoritatile dictaturii regelui Carol II, fiind incarcerat în lagarul de la Vaslui. Aici va asista, pe 21 septembrie 1939, la executarea a cateva zeci de legionari, moment descris in numeroase interviuri.Între 1941-1945 urmeaza Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica din Iasi.Tot in aceasta perioada este arestat si condamnat de autoritatile antonesciene pentru activitate in FDC. Trece, ca detinut politic, prin inchisorile Galati, Jilava si Vacaresti. Judecat de patru ori pentru apartenenta la Miscarea Legionara, este achitat de fiecare data. Dupa razboi este somer, fiind haituit pentru credinta sa politica. Joaca la Teatrul Poporului sub numele de Erman Valahu. Aici primeste Meritul Cultural clasa I, la care este nevoit sa renunte pentru a nu se deconspira.Este arestat si condamnat de regimul comunist . O sansa unica face sa scape de condamnare, gratie talentului innascut.

Incepe cariera cinematografica cu pelicula « Desfasurarea », in 1953. Urmeaza o cariera de exceptie, Ernest Maftei insumand un palmares impresionant de filme. Va deveni unul dintre monstrii sacri ai filmului romanesc si unul dintre cei mai populari actori romani.
Alaturi de Colea Rautu si alti actori, infiinteaza Uniunea Cineastilor din Romania.
In noaptea de 21 decembrie 1989 participa, alaturi de tineretul roman, la manifestatia anticomunista de la Piata Universitatii . Avea sa lase familiei un bilet cu urmatoarele versuri, pentru cazul in care nu s-ar mai fi intors: „In lutul greu din care am plecat / Am framantat simtire. / Din ura am cladit iubire. / Intre seninul din Inalt / Si jalnicul de jos / Mereu m-am întors / In lutul greu din care am plecat. / N-am fost invins, dar nici n-am castigat. / Mi-e barba alba, incalcita, roasa. / Parinte, o sa vin curand acasa”. In acea noapte, la baricada de la Intercontinental, reuseste sa ia doua pistoale mitraliera dintr-un TAB. Cu acestea va patrunde a doua zi in C.C. al P.C.R., dupa fuga lui Ceausescu.
Prima perioada a regimul neocomunist al lui Iliescu va insemna pentru Badia persecutii mai mari decat in perioada lui Ceausescu, dupa cum avea sa declare personal. Ernest Maftei va fi o permanenta a manifestatiilor de strada initiate de fortele anticomuniste incepand cu ianuarie 1990. Va fi de asemenea, unul din reperele Pietei Universitatii, indemnand tineretul sa lupte impotriva comunistilor care isi consolidau puterea.
Venirea minerilor in Bucuresti, la instigatiile lui Iliescu, a insemnat teroare si moarte raspandita pe strazile capitalei. In ziua de 14 iunie 1990, a fost ridicat de acasa de cinci indivizi deghizati in mineri, batut si aruncat pe taluzul Dambovitei, unde a zacut inconstient circa sapte ore. A fost salvat de un cetatean care l-a recunoscut si l-a transportat la urgenta.
Sotia sa avea sa decedeze, in urma unui infarct, din cauza acestor tensiuni.
In septembrie 1993, in timpul puciului de la Moscova, la radio Deutche Welle a fost nominalizat al cincilea pe presupusa lista a celor mai periculosi anticomunisti, facuta de autoritatile de la Bucuresti. Ramane memorabil raspunsul lui Ernest Maftei: „Hai ca-s porci ! Tocmai pe locul cinci si nu pe primul?”
Badia Ernest Maftei ramane in memoria societatii romanesti ca un actor cu o popularitate uriasa, bucurandu-se de premii si distinctii nationale, ca si de simpatia publicului romanesc. A primit Premiul UCIN la implinirea a 50 de ani de cinematografie, iar din partea Consiliului Director al Uniunii Autorilor si Realizatorilor de Film din Romania, "Diploma de recunostinta", pentru contributia la dezvoltarea artei si culturii nationale.
A colaborat la realizarea emisiunii cu caracter agricol « Ferma » pe TVR 2.
La varsta de 86 de ani, Badia a ramas un exemplu de demnitate. Astfel, in decembrie 2005, a refuzat oferta de a juca intr-o telenovela romaneasca, in ciuda onorariului impresionant (300 euro pe zi), considerand-o o productie mediocra. De asemenea, a refuzat premiul « Cel mai bun roman » pe 2005, pentru ca intre cei nominalizati se numarau personaje sumbre ale politicii ultimilor 16 ani si pseudovedete ale emisiunilor TV de nivel submediocru.
A fost membru al Partidului « Pentru Patrie » incepand din anul 1997, alaturandu-se luptei vechilor sai camarazi de credinta si suferinta. In aceasta calitate a participat la adunari publice initiate de PPP, adresandu-se in special tineretului, caruia ii cerea sa iasa din apatie si sa sprijine efortul unei reconstructii morale si politice in societatea romaneasca.


Toma Caragiu
     media: 5.00 din 21 voturi

Toma Caragiu (n. 21 august 1925 - d. 4 martie 1977, Bucureşti)
A fost unul din cei mai mari actori români, cu activitate bogată în teatru, TV, film.
A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a excelat şi în drame, unul dintre filmele sale de referinţă fiind Actorul şi sălbaticii.
S-a născut la 21 august 1925 dintr-o familie de aromâni originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epirus.
A jucat alături de alţi mari actori cum ar fi Ştefan Bănică, Octavian Cotescu , Anda Călugăreanu, etc.
Răpit brutal din lumea celor vii de cutremurul din 4 martie 1977, în plină putere creatoare şi fiind departe de a-şi fi spus ultimul cuvânt în teatrul şi filmul românesc, a rămas în memoria tuturor ca un mare artist.


Stefan Banica senior 1933-1995
     media: 5.00 din 24 voturi

Ştefan Bănică (senior) (n. 11 noiembrie 1933, Călăraşi - d. 26 mai 1995) a fost un actor complex de teatru şi film, de etnie romă. S-a mai remarcat ca un bun cântăreţ.
A realizat un cuplu comic celebru alături de
Stela Popescu în spectacole de revistă şi divertisment la televiziune.
Interpretarea pieselor muzicale, din care amintim "Îmi acordaţi un dans", "Cum am ajuns să te iubesc", "Gioconda se mărită", "Hei, coşar, coşar" şi "Astă seară mă fac praf", au rămas nemuritoare.
Fiul său,
Ştefan Bănică junior i-a urmat cariera atât în actorie, dar mai ales în muzică.
Banica a fost lautarul din filmul “ Cel mai iubit dintre pamanteni ”(1993), in care canta alaturi de Nelu Ploiesteanu . Este vorba de melodia “La Chilia-n port” . In film Banica era un smecheras chefliu care umbla tot timpul cu acordeonul la gat. Iar camarazii de munca ii spuneau Suflete.A mai jucat in "Harababura"(1990),"De ce trag clopotele, Mitică?" (1982),"Nea Mărin miliardar" (1978),"Păcală"(1974),"Zile de vară"(1968)


<< pagina anterioara pagina urmatoare >>


 



vizite unice
Reprezint Muntenia in recensamantul Bloggerilor

Curs Valutar v1.0



Magazin naturist
 
   
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare