Ion Aldea & DoinaTeodorovici
Istoria e cartea de capatai a unei natiuni

 

Mihai Volontir a fost omagiat la Bălţi
     media: 5.00 din 8 voturi

Academia de Ştiinţe din Moldova (AŞM) i-a acordat celebrului actor moldovean Mihai Volontir titlul de Doctor Honoris Causa . Anunţul a fost făcut luni seara de preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, după ce la Naţionalul „Vasile Alecsandri” din Bălţi a fost prezentat în premieră spectacolul „Trei crai de la răsărit”, montat de Mihai Volontir, prin care actorul şi-a consemnat cea de-a 75-a aniversare.
Cu sala arhiplină, după prezentarea premierei, a avut loc o serată ad-hoc de omagiere a marelui actor. Mihai Volontir a fost felicitat de reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, actori din Chişinău şi Bălţi, prieteni şi admiratori. Spicherul Marian Lupu i-a dăruit actorului un set audio şi video multifuncţional, pentru ca să-şi poată înregistra cântecele, Volontir fiind cunoscut şi ca un apreciat interpret. Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a spus că ceea ce contează cel mai mult e bucuria de a-l avea contemporan pe Mihai Volontir, o legendă vie a neamului nostru, alături de Vieru, Loteanu şi alte figuri remarcabile. Directorul Teatrului „Satiricus I. L. Caragiale” din Chişinău, Sandu Grecu, i-a decernat actorului medalia „Ion Luca Caragiale” - distincţie care se oferă doar actorilor de la „Satiricus”, Mihai Volontir fiind o excepţie în acest sens.


Doliu în lumea folclorului românesc: s-a stins din viaţă Ion Dolănescu
     media: 5.00 din 8 voturi

Celebrul cântăreţ de muzică populară Ion Dolănescu, în vârstă de 65 de ani, a încetat din viaţă în locuinţa sa în urma unui stop cardiac. El era bolnav de ciroză.
"Echipajul de intervenţie s-a deplasat la locuinţa artistului, unde acesta a fost găsit în stop cardio-respirator . Eforturile de resuscitare nu au avut niciun rezultat, astfel că, la ora 16.15, s-a constatat decesul", a declarat şeful Smurd Bucureşti, dr. Bogdan Opriţa, citat de NewsIn.
Reacţii din lumea artistică: prietenii sunt îndureraţi
Irina Loghin, prietenă şi colegă de breaslă a cântăreţului, a povestit că Dolănescu se afla la masă, în locuinţa sa, alături de un preot, i s-a făcut rău şi s-a retras în dormitor. "Sunt înmărmurită şi nu-mi vine să cred că s-a dus. Mă doare sufletul. Nu-mi revin. S-a dus un nume mare, un talent unic", a spus Loghin.
Corneliu Vadim Tudor , politician: Este vestea morţii unui mare artist, un mare cântăreţ care va rămâne în memoria muzicii româneşti atât cât timp va exista muzica românească.
Benone Sinulescu , artist de muzică populară: Sunt consternat, pur şi simplu. S-a mai stins o stea a muzicii populare. Uite că Dumnezeu îi ia pe cei buni la El, acolo, sus, alături de El.
Nicolae Furdui Iancu , artist de muzică populară: Este o pierdere foarte mare pentru muzica românească. A fost o personalitate incontestabilă a folclorului românesc. E o mare pierdere pentru noi şi regretăm această pierdere.
Locian Bolcaş, politician: Dumnezeu să-l odihnească. A fost creştin curat. Am lucrat cu el, ştiam că ascunde o suferinţă grea. Domnul Dolănescu a reuşit să îmbine cu succes activitatea artistică şi cea politică, ducându-şi în acelaşi timp cu greu suferinţa. Ştiam că suferea de inimă.
Eugen Ungureanu, directorul casei de producţie Electrostar: Este o pierdere deosebită pentru poporul român. A fost şi va rămâne un reper pentru tinerii artişti. Dumnezeu să-l ierte!
Ionela Prodan, cântăreaţă: Nu se poate spune nimic. Nimic. Tăcere. A fost unic, ca suflet, ca om, ca interpret. Toată viaţa a fost cap de afiş.
Cine a fost Ion Dolănescu?
Ion Dolănescu s-a născut la 25 ianuarie 1944 în Perşinari, judeţul Dâmboviţa. A debutat la 18 ani. Atunci a urcat prima dată pe o senă reală, la Casa de Cultură din Târgovişte. În 1961 a cunoscut-o pe Maria Tă­nase alături de care a făcut un turneu de două-trei săp­tămâni prin tot judeţul Dâm­boviţa. O altă mare artistă care l-a protejat a fost Ioana Radu. De altfel artista, a intervenit pentru el la Ceauşescu pentru că era judecat pentru ilicit şi declarat persona non-grata. Unul dintre numele reprezentative ale muzicii populare româneşti, Ion Dolă­nescu a înregistrat 50 de discuri vinil şi compact-discuri, iar la spectacolele sale a adunat mii de spectatori.În 1966 devine solist la ansamblul "Ciocârlia".
Ion Dolănescu a fost deputat în legislatura 2000-2004, ales în judeţul Ilfov, pe listele Partidului România Mare. În octombrie 2008 s-a retras din politică din cauza problemelor la inimă.În decursul carierei sale muzicale a avut multe duete împreună cu solista Maria Ciobanu, şi cu fiul lor, Ionuţ Dolănescu.Printre cele mai cunoscute melodii ale sale sunt: “M-am născut lângă Carpaţi”, “De când sunt pe-acest pământ”, “Mândro, când ne iubeam noi”, “Au, lele, vino-ncoa” (duet cu Maria Ciobanu), “Face-m-aş privighetoare” (duet cu Maria Ciobanu).



Actriţa Marga Barbu a încetat din viaţă
     media: 5.00 din 7 voturi

Marga Barbu a decedat marţi, în Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, la vârsta de 80 de ani, din cauza unei suferinţe cardiace mai vechi. Actriţa s-a născut pe 24 februarie 1929, la Ocna Şugatag, judeţul Maramureş.
A jucat în peste 30 de filme, fiind cunoscută pentru rolul hangiţei Aniţa din seria „Haiducilor“, al Agathei Slătineanu din ciclul „Mărgelatu“, dar şi pentru interpretarea de excepţie din „Domnişoara Aurica“.
Actriţa se internase în spital în urmă cu o săptămână.Marga Barbu s-a născut la 24 februarie 1929 în Ocna Şugatag, Maramureş. A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1950.
A jucat în peste 30 de filme, fiind cunoscută pentru rolul hangiţei Aniţa din seria „Haiducilor” şi al Agathei Slătineanu din seria „Mărgelatu”, dar şi pentrul rolul de compoziţie din „Domnişoara Aurica” ( regia Şerban Marinescu, 1986 ).
Marga Barbu a fost căsătorită cu scriitorul Eugen Barbu, fiind la a doua căsătorie după cea cu Constantin Codrescu .
În 2004 Marga Barbu a fost decorată de preşedintele Ion Iliescu cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios", în grad de cavaler . Distincţia i-a fost acordată ca "semn de apreciere pentru îndelungata şi fructuoasa activitate artistică şi pentru talentul şi dăruirea puse în slujba artei spectacolului şi a teatrului românesc".
De-a lungul activităţii sale, actriţa a mai fost distinsă cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN) pentru filmele "Haiducii", "Urmărirea", "Facerea lumii", în 1971, iar, în 1986, ACIN a premiat-o pentru pelicula "Domnişoara Aurica".
Marga Barbu nu a mai jucat în niciun film, după 1980, în special din pricina vârstei înaintate şi a problemelor cu inima.
Anca Pandrea (soţia lui Iurie Darie): "Regret cumplit. Nici nu o să îi spun soţului meu nu vreau să îl necăjesc. Are şi el 80 de ani şi îmi este frică. Astăzi nici nu mai dau drumul la televizor, îl las să se ocupe de repetiţiile lui. Eu nu am cunoscut-o foarte bine, dar Iurie spunea mereu despre ea că este un om generos, drăguţ, muncitor, nu ştia cum să facă să iasă bine filmarea, uita şi de masă şi de tot ".
George Motoi (actor şi regizor): "Regret nespus de mult. A fost o actriţă foarte importantă a teatrului şi filmului românesc".
Szoby Cseh (actor şi cascador): "Era extraordinară, am fost mereu un mare admirator al ei. Făcea lucruri pe care mulţi bărbaţi nu reuşeau sau nu aveau curajul să le facă în filme".


Grigore Vieru eternizat de academicieni
     media: 5.00 din 6 voturi

Academia de Ştiinţe a Moldovei a elaborat un plan de acţiuni cu privire la eternizarea memoriei poetului Grigore Vieru, Doctor Honoris Causa al AŞM, plecat dintre noi la 18 ianuarie 2009, după un grav accident rutier .
Potrivit unui comunicat de presă al AŞM, în 2009-2010, în prestigioasa colecţie „Academica” va fi editat un volum consacrat creaţiei lui Grigore Vieru. În octombrie 2009 , Institutul de Filologie al AŞM va organiza Colocviul Internaţional cu genericul „Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. Limbă, limbaj, vorbire. In memoriam Grigore Vieru”.Totodată, pe parcursul anului curent, se preconizează instalarea unei plăci comemorative cu basorelieful poetului, precum şi a bustului scriitorului pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. La realizarea acestor acţiuni sunt implicate Institutul Patrimoniului Cultural şi Institutul de Filologie ale AŞM, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Turismului.Alte acţiuni privind eternizarea memoriei poetului Grigore Vieru ţin de organizarea unor expoziţii tematice în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a AŞM. De asemenea, candidatura poetului va fi propusă la Premiul internaţional Herder. În acelaşi timp, va fi elaborată o marcă poştală şi un plic cu portretul poetului şi va fi emisă o monedă cu imaginea lui Grigore Vieru.


Grigore Vieru mai stă încă pe eşafodul lor
     media: 5.00 din 2 voturi

Sute de mii de basarabeni se întreabă de ce anume Grigore Vieru a fost linşat moral de către camarila voroninist-roşcovistă. Răspunsul îl aflăm în testamentul marelui poet rostit de el la Academie cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa - limba, istoria şi tradiţiile basarabenilor sunt şi vor fi româneşti - dar şi într-un apel cetăţenesc, trecut oarecum cu vederea, publicat chiar în ziua tragicului accident din 15 ianuarie 2009 pe prima pagina a săptămânalului „Literatura şi Arta”.
Este vorba, de fapt, de o scrisoare deschisă adresată de Grigore Vieru stăpânilor de facto ai ziarelor Flux şi Moldova Suverană - V. Voronin şi Iu. Roşca, dar şi SIS-ului, şi Curţii Supreme de Justiţie. În ea poetul nostru naţional cerea de la persoanele şi instituţiile nominalizate să fie neîntârziat „prezentate public probe de spionaj şi terorism”, dat fiind că el a fost calificat drept „spion” şi „terorist” de media lui V. Voronin şi Iu. Roşca, iar Curtea Supremă de Justiţie să revadă „cele două decizii... de dare în judecată a celor două publicaţii oficiale, Flux şi Moldova Suverană”. Precum se ştie, anume acele ziare au provocat două infarcte poetului şi inima lui nu a putut să reziste şocului accidentului.
Spunem „apel cetăţenesc”, fiindcă vizează sutele de mii de oameni care am plâns la moartea poetului. Or, „probele” pe care le-a cerut Grigore Vieru chiar în dimineaţa zilei când a avut loc accidentul fatal nu au fost nici până azi prezentate opiniei publice. Curtea Supremă de Justiţie o face pe niznai-ul, aşa de parcă nu ar fi vorba de Grigore Vieru, iar cei care l-au asasinat moral îşi continuă nestingheriţi urgia în ziarele stăpânilor lor. Dacă nu putem aştepta „probe” de la V. Voronin şi Iu. Roşca, ofiţerii de la SIS şi magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie chiar sunt obligaţi, şi nu doar profesional, să dea neîntârziat, măcar post-mortem, răspuns cererii lui Grigore Vieru. Aproape sigur că nu o vor face, fiindcă listele de „spioni şi terorişti”, scria poetul, sunt „ajustate de către oficialităţi alegerilor parlamentare care se apropie”. Ce avem de făcut în aceste condiţii multele sute de mii de oameni care am plâns la moartea poetului? Să-i scoatem de sub umbrela puterii cu votul din 5 aprilie şi apoi, prin noua justiţie, să-i întrebăm unde-s probele.
Tăcerea batjocoritoare a guvernanţilor în cazul Vieru demonstrează că marele poet încă nu a fost scos de pe eşafodul voroninist-roşchist şi că anume ei vor să-l mai vadă linşat de mass-media lor. Degeaba, însă, Voronin&Roşca îşi închipuie că au „scăpat” de marele român al Basarabiei. Grigore Vieru nu a murit. În fiece inimă de copil Vieru este şi va fi viu prin Albinuţa şi Abecedarul lui. În fiece inimă de adevărat intelectual Vieru este şi va fi viu ca un genial reformator al poeziei româneşti în baza arhetipurilor de fond ale poporului român. În fiece inimă de basarabean cinstit Vieru este şi va fi viu prin publicistica, poezia şi cântecele lui sociale şi patriotice. În fiece inimă de român Vieru va fi mereu viu ca monument al rezistenţei româneşti împotriva genocidul comunist ce ne-a sfârtecat fiinţa după 28 iunie 1940.
Premiul „Herder” pentru Grigore Vieru
Academia de Ştiinţe a Moldovei îl va înainta pe poetul Grigore Vieru la premiul post-mortem „Herder”. Premiul a fost instituit în 1963, în cinstea filosofului, poetului, istoricului şi teoreticianului de cultură din Germania Johann Gottfried Herder şi este finanţat de Fundaţia Herder (Germania). Premiul este acordat savanţilor, artiştilor, scriitorilor din ţările Europei Centrale şi de Sud-Est pentru performanţe în ştiinţă, artă şi literatură. Pentru înveşnicirea memoriei lui Grigore Vieru, în 2009, pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt", va fi instalat bustul poetului.


La 55 de ani de la naştere, Ion Aldea-Teodorovici va fi comemorat la Chişinău
     media: 5.00 din 2 voturi

Pe 7 aprilie compozitorul Ion Aldea-Teodorovici ar fi împlinit 55 de ani de la naştere. Cu această ocazie, la 12 aprilie, de Florii, la Teatrul Naţional „ Mihai Eminescu ” din capitală va avea loc un spectacol in memoriam cu genericul „Primăvara nu întârzie niciodată”. Muzica neuitatului artist va fi evocată de interpreţii Mihai Munteanu, Ştefan Petrache, Ion Suruceanu, Cristi Aldea-Teodorovici, Ana Apetroaie, Diana Vartolomei, Mihăiţă Ocu, Adriana Rusu (Iaşi), Alexa, Erica, Laurenţiu Popescu, Costy Burlacu, Corina Ţepeş, Maria Elena Radu, Valentin Guzun ş.a. Circa 90 la sută din piesele incluse în program sunt semnate de Ion Aldea-Tedorovici.
Spectacolul este unul de binefacere, iar mijloacele financiare adunate de la comercializarea biletelor vor fi donate Bisericii „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Baurci-Moldoveni, satul de baştină al mamei Doinei Aldea-Teodorovici, Eugenia Marin. „Doina şi Ion au visat mult să reconstruiască acest sfânt locaş distrus de comunişti în 1960”, ne-a spus mama Doinei, care, împreună cu feciorul celor doi mari cântăreţi ai neamului, Cristi Aldea-Teodorovici, vor să realizeze acest vis, ei fiind şi ctitorii bisericii. Pe 24-25 martie, Eugenia Marin şi Cristi au participat la două spectacole de comemorare a Doinei şi a lui Ion, care au avut loc la Piteşti şi, respectiv, la Vaslui.



 



vizite unice
Reprezint Muntenia in recensamantul Bloggerilor

Curs Valutar v1.0



Magazin naturist
 
   
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare